marți, 28 ianuarie 2014

Rusia in timpul lui Petru cel Mare - lectie de istorie

In secolul al XVII-lea Rusia era o tara inapoiata din punct de vedere politic, cultural si economic. Poporul era crunt asuprit de tari si de boieri iar legaturile cu Europa erau sporadice. Datorita priceperii unora dintre conducatorii sai, in veacul al XVII-lea, Rusia s-a organizat, a purtat razboaie si a cucerit intinse teritorii. Unul dintre cei mai de seama conducatori ai Rusiei a fost Tarul Petru I : Piotr Alexeevici Romanov s-a nascut la Moscova, pe 30 mai 1672, si s-a savarsit pe 28 ianuarie 1725.

Pentru ca Ivan, cel mai varstnic dintre fratii de spita regala, avea o sanatate subreda, Petru a fost declarat tar, la numai 10 ani. Datorita uneltirilor familiei Miloslavski, care il doreau drept urmas pe Ivan, ambitioasa Sofia s-a proclamat regenta. Acestia au fost suiti pe tron impreuna, in ziua de 23 iulie 1682 - singurul caz din intreaga istorie a Rusiei cand doi tari au ocupat jiltul regal in acelasi timp:  dintre care unul bolnav, iar celalalt un copil ingrozit.
 Petru cel Mare, de facto ţar al Imperiul Rus, în tinereţe
La 27 ianuarie 1689 la 17 ani se casatoreste cu Evdokia Lopuhina, o fată de 20 de ani, de rang mijlociu.
La 6 octombrie 1689 pleaca la Moscova, dupa ce tarevna Sofia este trimisă la manastirea Novodevicie iar la 19 februarie 1690 se naste fiul sau, tareviciul Aleksei. In aceasta perioada Petru stie ca lucrurile merg in tara din ce in ce mai rau.
In politica sa a urmarit doua mari idei: sa modernizeze Rusia si sa obtina iesire la Marea Baltica si Marea Neagra. Mai intai a cautat sa dezvolte economia Rusiei, prin crearea unor intreprinderi industriale si comerciale. A reorganizat armata, a construit porturi si o puternica flota, a infiintat scoli tehnice superioare, militare si navale. A intretinut legaturi stranse cu apusul Europei ceea ce a dus la nemultumirea bisericii, boierilor si oamenilor de rand pe care-l socotesc usuratic, prea legat de sfetnicii straini, prins în jocuri militare fara noima.
Petru I era om deosebit de dornic sa cunoasca si sa stie tot. A invatat mai multe meserii: lemnaria, fieraria, cizmaria, dar mai ales ii placea sa se ocupe de probleme de artilerie si de constructia corabiilor.
Unul dintre profesorii, mentorii sai, a fost Franz Lefort despre care Voltaire spunea: "Intamplarea a facut ca un tanar din Geneva, Franz Lefort pe numele lui, sa se afle la Moscova, in vizita la ambasadorul danez al vremii. Tarul Petru avea 19 ani cand l-a cunoscut pe genevez. Acesta din urma invatase la iuteala limba rusa si vorbea aproape toate limbile Europei. Lefort i-a placut mult printului; a intrat in slujba lui si, destul de grabnic, in sufletul lui. L-a facut sa inteleaga pe tanarul Petru ca exista si un alt chip de a trai si a domni decat acelea care se practicau, din toate timpurile, in netarmuritul sau imperiu. Poate ca, in lipsa acestui genevez, Rusia ar fi si azi barbara." 
Ca sa vada cum traiesc oamenii din alte tari, a calatorit mult in Apus, in Germania, Olanda, Anglia, Franta, apoi a adus din aceste tari oameni de stiinta, ingineri, arhitecti, marinari, mesteri.
La curtea lui au trait si carturarii romani Nicolae Milescu si Dimitrie Cantemir, ajutandu-l la dezvoltarea invatamantului si culturii in Rusia.
Ca sa extinda hotarele Rusiei, Petru I a purtat razboaie cu turcii si suedezii. Luptand cu armatele turcesti, la nordul Marii Negre, Petru a ocupat cetatea Azuv la 18 iulie 1696.
Intre Rusia si Suedia s-a dus un razboi lung, numit "razboiul nordic" pentru tinuturile de la Marea Baltica. La inceput Rusia a fost invinsa, insa in 1709, tarul a castigat victoria de la Poltava. Regele Suediei, Carol al XII-lea a fugit la Constantinopol si a cerut protectia sultanului. Turcia a intrat in razboi. Razboiul nordic s-a terminat abia in 1721. In cursul razboiului, Rusia tarista a cucerit provinciile baltice: Estonia, Ingria, Carelia, Livonia. Aici Petru I a intemeiat orasul Petersburg, care va deveni capitala Imperiului Rus.
1721 este si anul in care ministrul Golovkin rosteste o cuvantare istorica adresata lui Petru: "Senatul gaseste de cuviinta s-o roage pe Maiestatea Voastra, cu cea mai adanca umilinta, sa primeasca numele de Petru cel Mare, parinte al patriei, imparat a toate Rusiile... Traiasca Petru cel Mare, parinte al patriei, imparat a toate Rusiile!".


surse: Istoria Moldovei, "Istoria Universala" -Dumitru Almas.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Facebook