vineri, 14 februarie 2014

Calatoriile capitanului James Cook povestite de Jules Verne

"Cand este vorba de a povesti cariera unui om celebru, e bine sa nu fie neglijata nici una din acele mici fapte care ar parea lipsite de interes la oricare altul; caci ele capata, atunci, o  importanta neobisnuita, dand la iveala adeseori semnele prevestitoare ale unei vocatii nebanuite inca si arunca o vie lumina asupra caracterului eroului pe care vrem sa il zugravim."

Asa isi incepea Jules Verne povestile despre calatoriile unuia dintre cei mai vestiti navigatori ai Angliei.

"La 27 octombrie 1728 (7 noiembrie) s-a nascut la Morton, in Yorkshire, James Cook, al noualea fiu al unui argat si al unei taranci numita Grace. Cand abia implinise 7 ani, micul James il ajuta pe taica-sau la grelele munci de la ferma Airyholm, de langa Ayton. Dragalasenia si harnicia lui atrasera atentia fermierului care ii dadu putinta sa invete sa citeasca. Apoi, cand implini 13 ani, il dadu ca baiat de pravalie la William Sanderson, negustor de maruntisuri din Staithes, asezare pescareasca destul de importanta. Fireste ca tejgheaua nu putea sa-i fie pe plac tanarului Cook, care folosea fiecare clipa de libertate dand fuga sa stea de vorba cu marinarii din port. 
Cu voia parintilor sai, James parasi dugheana marchitanului si se angaja ca mus (...). Ucenic, marinar si apoi capatand functii mai importante, Cook se familiarizeaza repede cu amanuntele noii sale meserii. 
Inteligent, harnic, cunoscandu-si bine meseria, Cook fu in scurta vreme remarcat de ofiterii sai, care ii atrasera atentia comandantului (...). Cu sprijinul capitanului Palliser, Cook obtinu certificatul de sef de echipaj. La 15 mai 1759, el se imbarca in aceasta calitate pe nava "Mercury", cu destinatia Canada ... asedia Quebecul."
In aceasta campanie James Cook se putu remarca, se dedica studiului algebrei, trigonometriei, navigaţiei şi astronomiei. Intocmeste harti, face masuratori hidrografice foarte exacte si complexe, a fost numit in 1764 inginer al marinei pentru Terra Nova si Labrador.

In acea perioada, savantii erau pasionati de trecerea planetei Venus
pe discul Soarelui. Pentru o mai buna observare a acestui fenomen, Societatea Regala a sustinut o expeditie ce a fost incredintata lui James Cook. Astfel, la varsta de 40 de ani, el primi o data cu gradul de locotenent de nava si comanda navei "Endeavour" (Straduinta). A doua parte a calatoriei o peterece prin Pacificul de Sud in cautarea continentului a carui existenta doar se banuia, Terra Australis. Cook descopera mai intai si cartografiaza Noua Zeelanda si apoi devine primul care ajunge pe continentul australian, in anul 1770.
Traseele celor trei călătorii ale lui Cook. Prima călătorie este marcată cu roşu, a doua cu verde iar a treia cu albastru. Ruta echipajului lui Cook de după moartea acestuia este marcată cu linia albastră întreruptă
A doua călătorie (1772-1775) avea drept scop tot descoperirea misterioasei Terra Australis, de aceasta data in calitate de capitan. Desi cartografiase aproape toata coasta estica a Australiei si dimensiunile acesteia dadeau indicatii referitoare la marimea pamantului descoperit, se credea totusi ca mult-cautatul continent se afla situat mai la sud. In timpul acestei calatorii descopera insulele Noua Caledonie şi Vanuatu si este foarte aproape de a descoperi Antarctica.
James Cook a realizat trei mari calatorii, ultima fiind si cea care i-a adus sfarsitul si care incepe in 1776. Ii fura incredintate doua nave: "Resolution" si "Discovery". Aveau drept obiectiv sa ajunga la Capul Bunei sperante, de unde sa navigheze spre sud ca sa caute insulele recent descoperite de francezi si sa gaseasca faimosul Pasaj de Nordvest.
Descopera Hawai acostand in Kealakekua Bay, aflat pe cea mai mare insula din arhipelag. Momentul venirii europenilor pe insula a coincis cu Makahiki, un festival al recoltei in onoarea zeului polinezian Lono. Europenii sunt bine primiti initial de catre indigeni dar relatiile devin ulterior tensionate si Cook paraseste Hawaii in februarie 1779, fiind nevoit sa se intoarca insa din cauza reparatiilor pe care le necesitau navele.

"In ziua de 4 februarie, cele doua nave iesira din golf, dar avariile capatate de "Resolution" le silira sa se intoarca dupa cateva zile.
De-abea ancorasera englezii, cand isi dadura seama ca bastinasii isi schimbasera felul de a-i privi. Totusi lucrarile se desfasurara fara incidente, pana in dupa -amiaza zilei de 13 februarie . In ziua aceea, cateva capetenii voira sa-i impiedice pe bastinasi sa le ajute marinarilor la umplerea butoaielor cu apa de baut. Urma o scurta ciocnire. (...) In acelasi timp se isca o alta ciocnire, mult mai serioasa. (...). in noaptea de 13 spre 14 februarie, bastinasii luara salupa navei "Discovery". Capitanul hotari atunci sa il ia prizonier pe Teriobu sau alta apetenie si sa-l pastreze ca ostatic pana i se vor aduce inapoi lucrurile sterpelite. (...)
Un bastinas inarmat cu un pahua incepu sa il ameninte pe comandant si cum nu parea ca are de gand sa inceteze amenintarile, Cook descarca in el un pistol incarcat cu alice. Aparat de platosa si nesimtindu-se ranit, bastinasul deveni si mai indraznet, dar cand alti cativa bastinasi incepura sa se apropie, capitanul trase cu pusca in cel mai apropiat dintre ei si il ucise.
A fost semnalul unui atac general. Ulima data cand englezii il mai zarirape Cook, acesta facea semne spre barci sa inceteze focul si sa se apropie ca sa-si imbarce oamenii. Zadarnic insa! Cook fu lovit si doborat la pamant..
Astfel pieri acest mare navigator englez. (...)
Moartea capitanului Cook a onstituit un doliu pentru intreaga Anglie, Societatea regala din Londra, al carei membru era, babu in cinstea lui o medalie" 

- Jules Verne - "Istoria marilor descoperiri", vol.1, Ed. Stiintifica, Bucuresti1963

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Facebook